Emisiune Realitatea Tv – 9 octombrie 2012

În cadrul emisiunii au fost dezbătute două teme de actualitate, prima parte fiind dedicată subiectului BAC-ului profesional, lege ce a fost reexaminată.

În cea de a doua parte a emisiunii, s-a discutat despre decizia nestatutară a BPJ al PDL Constanţa (prin încălcarea Deciziei nr. 2 a Biroului Permanent Naţional al PDL, din data de 6.02.2012), prin care, candidatura mea la alegerile Parlamentare din luna decembrie a acestui an, a fost respinsă.

Argumentele expuse de mine au reflectat realitatea şi s-au bazat pe fapte concrete, ce pot fi verificate, şi care îmi consolidează statutul de deputat cu o activitate proactivă şi cu succes derulată, atăt la nivel naţional cât şi la nivel european, fiind de altfel, primul deputat constanţean cu o asemenea traiectorie.

Determinarea si dorinţa mea de a continua activitatea din Parlament, chiar şi pe fondul creat în această perioadă, demonstrază puterea, dragostea si devotamentul meu, pe care munca desfăşurată mi le oferă.

A venit Emil Boc la Constanța

Aseară a fost la Constanța președintele PDL, Emil Boc, pentru a-și prezenta moțiunea „România dreaptă. România puternică”. A venit însoțit de o echipă puternică, care-l susține la Congresul de pe 14 mai. Data de 14 mai reprezintă un moment de bilanț, dar și unul de viitor, a spus Emil Boc în fața sălii arhipline a Teatrului “Oleg Danovski”. Atmosfera a fost electrizantă, oamenii au ascultat cu atenție obiectivele principale ale lui Emil Boc: continuarea guvernării, câștigarea alegerilor locale și parlamentare, continuarea procesului de modernizare a partidului și consolidarea profilului de dreapta al PDL. Toți vrem asta, mai ales politicienii tineri, generație din care fac parte. Sunt idei pe care, sunt sigură, viitorul președinte le va avea pe agenda sa. Sunt convinsă că vom ieși odată din criza asta și țara își va reveni astfel încât să simtă acest lucru fiecare. Iar obiectivele celor trei candidați spre asta conduc. Revenind la evenimentul de aseară, care a durat câteva ore bune, oamenii nu mai conteneau cu întrebările. Iar discursurile au fost foarte bine primite. Toate prezentările de moțiuni au fost foarte bune prilejuri ca membrii de partid să-și spună problemele, să-și lămurească anumite lucruri, să afle răspunsuri tranșante, dincolo de camerele de luat vederi și de aparatele de fotografiat. Numai așa se poate vorbi deschis și se pot lămuri lucrurile. Numai așa pdl-ișii, cei care aleargă în campanii, știu pentru ce luptă. “Am fost, sunt şi voi rămâne un om de echipă. Cred că succesul PDL a fost garantat de faptul că am fost o echipă. Odată cu acest proces, evident că facem ceea ce trebuie pentru România, dar facem ceea ce trebuie şi pentru partid. Cred în România puternică, într-o Românie dreaptă şi cred că, împreună, putem moderniza România şi partidul”, a conchis președintele PDL, Emil Boc.

Joi a venit Vasile Blaga la Constanța

Joi seară a fost Vasile Blaga la noi. A venit să-și prezinte moțiunea în fața Organizației Constanța. Alături de dl. Blaga au fost Cezar Preda, Sorin Frunzăverde, Radu F. Alexandru, Cristian Boureanu, Bogdan Cantaragiu, Alin Popovici și alții. PDL-iștii constănțeni apreciază genul acesta de întâlniri interne în care se spune lucrurilor pe nume. Oamenii vor să pună întrebări și vor să spună ce îi doare. Și vor răspunsuri „pe bune”. Chiar dacă a trebuit să dau o fugă la serbarea Școlii 30, la care Alexandru (fiul meu cel mare) era prezentator, pot să confirm că a fost o atmosferă antrenantă. Oamenii nu mai conteneau cu întrebările. Și unele nu tocmai comode, cum numai la o astfel de întâlnire internă se pot pune. Am vorbit, după terminarea manifestării, cu mai multe persoane care au fost în sală. Oamenii au avut satisfacția că au putut sta de vorbă cu liderii partidului și au fost mulțumiți că au primit răspunsurile de la Vasile Blaga. De asemenea, mulți au apreciat modul în care a pus problema, din punct de vedere politic, Cezar Preda.

Miercuri a venit Sever Voinescu la Constanța.

Pdl-ișii vroiau demult să-l întâlnească: să vorbească, să-i pună întrebări, să-și spună părerile…

Am deschis Conferința cu tema: “PDL – un partid popular modern. 35 de paşi necesari”. L-am prezentat pe Sever Voinescu. “E important să ne lămurim noi între noi”, a spus Sever. Redau câteva citate: “Misiunea partidului nostru este plasarea României pe un traseu care să ne ducă spre un viitor prosper și sigur. Scopul măsurilor economice pe care le-a luat Guvernul este trecerea economiei noastre de la tiparul economiei de consum la cel al economiei bazate pe producție. În momente de criză, iar crizele economice sunt ciclice, sunt în structura economiei mondiale, economiile cu creșteri pe consum sunt cele mai vulnerabile. Noi, oamenii de dreapta vrem ordine, vrem siguranță. Pe noi ne interesează ca pensiile să fie sigure. Pe oponenții noștri politici îi interesează ca pensiile să fie mari, fără să aibă certitudinea că peste șase luni le vor mai putea plăti. Noi suntem responsabili. După aceste măsuri pe care le-a luat Guvernul, nepopulare dar necesare, executivul pregătește acum un pachet de măsuri economice. Ăsta e mersul firesc al lucrurilor”.
Sever a precizat că PDL are acum o mare șansă care vine de la oamenii de dincolo de sediile de partid. “Studiile sociologice arată că această criză mondială a schimbat mentalul colectiv. Iar clasa politică trebuie să înțeleagă asta”, a subliniat deputatul. “La întrebarea: ce trebuie să facă statul când are bani, pentru prima dată 46% au optat pentru direcționarea lor către dezvoltarea economiei, iar 44% au spus că trebuie dați pentru pensii și salarii. Asta dovedește că acum oamenii au păreri clare în această privință, nu mai răspund cu . Dacă ținem cont de părerile oamenilor, noi, PDL-ul, ne putem produce singuri viitorul”, a concuzionat Sever Voinescu.
La finalul conferinței, am promis că voi mai organiza astfel de întâlniri pentru a crea oportunitatea ca pdl-iștii constanțeni să schimbe idei, să dezbată subiecte – legate de partid și nu numai – cu liderii naționali și personalități ale PDL.

Date exacte

Am promis sa dau aici mai multe informatii legate de măsurile de stimulare a economiei, cu date exacte.

1. Tratarea veniturilor în perioada de şomaj tehnic (maxim trei luni), după cum urmează: din punct de vedere al angajatului – ca venituri de natură non – salarială şi aplicarea regimului corespunzător de impozitare; din punct de vedere al angajatorului: scutirea de la plata contribuţiilor către bugetul de stat şi al asigurărilor sociale.

În anul 2009 au beneficiat 6.987 firme pentru 292.268 de salariati. Programul a fost extins in 2010 prin OUG 4/05.02.2010. Pana la 31 decembrie 2010 au beneficiat de aceste scutiri 13 459 de angajatori pentru 548 999 persoane angajati. Persoanele care intră în şomaj tehnic vor primi 75% din salariu, iar firmele sunt scutite de la plata contribuţiilor sociale.

2. Scutirea de la plata CAS a firmelor care angajează şomeri

• Numărul total de persoane angajate până la 31 decembrie 2010 este de 6.072, iar numărul angajatorilor beneficiari este de 3.625.
• Firmele care angajează în 2010 persoane intrate în şomaj de cel puţin trei luni, sunt scutite pentru maximum şase luni de la plata contribuţiilor de asigurări sociale aferente. Condiţii: noii angajaţi să fie menţinuţi pentru cel puţin un an, angajatorul să nu efectueze concedieri, persoana şomeră angajată să fie în evidenţa AJOFM de cel puţin 3 luni.

3.   Programul „Prima casă”.

• Programul Prima Casă continuă în 2011, având un plafon de 200 mil. euro, care  permite achiziţionarea de cca 3500 locuinte de către noii beneficiari. A fost majorat plafonul pentru garantarea locuinţelor noi la 70.000 euro pentru locuinţele noi, iar pentru locuinţele vechi a rămas la 60.000 euro.
• Pentru construirea de locuinţe de către asociaţii, constituite din minimum 2 beneficiari, se vor acorda garanţii guvernamentale în limita unui plafon individual de 75.000 de euro.
• Estimările arată că prin acest program se vor tranzacţiona aprox. 38.000 locuinte, vor fi sustinute aprox. 500 de firme si se vor salva circa 10.500  de locuri de muncă

4. Programului „Rabla”

Prin Programul de stimulare a înnoirii parcului auto naţional, Guvernul României acordă finanţare nerambursabilă pentru achiziţionarea de autovehicule noi, mai puţin poluante, în schimbul tichetelor valorice obţinute în urma predării spre casare a autovehiculelor uzate.

• Situaţia la data de  09 martie 2011 privind desfăşurarea Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional, pentru anul 2010, este:

1. Total fonduri alocate: 722.000.000 lei;

2. Număr tichete alocate de Administratia Fondului pentru Mediu: 190.000 unităţi;

3. Număr autoturisme preluate de colectori: 189.323 unităţi;

4. Număr tichete anulate şi returnate: 677 unităţi;

5. Număr tichete plătite de AFM: 183.139 unităţi, cu suma de 695.928,2 lei;

6. Număr maşini noi cumpărate: 62.550 bucati;
7. Număr maşini româneşti cumpărate: 25.263 bucati.

Pentru anul 2011 au fost alocate 228.000.000 lei, reprezentând echivalentul a 60.000 tichete valorice.

5. Programul „Primul siloz” (Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale)

• De la inceputul programului in anul 2009, au fost emise 164 certificate de depozit, la aceasta data ramanand in circulatie un numar de 52 certificate cu o valoare totala de 213.574.124,80 lei garantate de Fondul de Garantare a Creditului Rural din sumele alocate de catre Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

6. Sprijin pentru IMM-uri prin intermediul Fondului de Garantare a creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) si prin intermediul Fondului Roman de Contragarantare (FRC).

• FNGCIMM a acordat în ultimii doi ani peste 22.200 garanţii, în valoare de peste 1,65 miliarde euro, susţinând credite de peste 3,1 miliarde euro.
• În 2010 şi în primele 2 luni din 2011, FNGCIMM a acordat 9.600 garanţii, în valoare de peste 710 mil. Euro.
• Activitatea de garantare a Fondului, în anul 2010 şi în primele 2 luni din 2011 a condus la crearea şi menţinerea a peste 200.000 locuri de muncă.
• În  anul 2010, FRC a elaborat două scheme de ajutor de minimis (din care una este dedicată sprijinirii start-up-urilor), prin care o IMM  poate beneficia de ajutor de stat în limita a 200.000 EUR.
• În baza celor doua scheme de minimis, FRC  a acordat, până la 31 ianuarie 2011, 2.147 contragarantii in valoare totala de 404,55 mil. lei pentru finantari in valoare de  1.538,54 mil. lei, de care beneficiaza 1.880 IMM-uri si in care lucreaza peste 49.600 angajati.

7. Oferirea de garanţii guvernamentale pentru beneficiarii proiectelor finanţate din fonduri structurale în domenii prioritare pentru economia românească.

• Plafonul total al garantiilor ce pot fi emise in 2011 se ridica la 300 milioane euro.
• Finanţarea garantată în cadrul programului este de 80% din valoarea creditului, care poate fi în euro sau lei.

8. Sprijinirea asociaţilor de proprietari prin garanţii de stat pentru contractarea creditelor în vederea reabilitării termice a locuinţelor.

• Plafonul total al garanţiilor ce pot fi emise în 2011 se ridică la 200 milioane lei.
• Finanţarea garantată în cadrul programului este de 100 % din valoarea creditului şi cu dobândă subvenţionată integral de la bugetul de stat.
• Perioada maximă de executare a lucrărilor este de 6 luni de la data primei trageri din creditul garantat.
• FNGCIMM a acordat până la 31 ianuarie 2011 în cadrul programului de reabilitare termică o garanţie, în valoare de 10.000 lei.

 

9. Sprijinirea investitiilor prin ajutoare de stat, structurate pe cinci piloni

I. Scheme de ajutor de stat având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii şi creării de noi locuri de muncă, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1680/2008 şi Hotărârea Guvernului nr. 753/2008.

II.  Sprijinirea IMM-urilor prin acordarea de ajutoare de stat în valoare de maxim 200 000 euro (ajutoare de minimis), H.G. nr. 1164/2007

III. Sprijinirea proiectelor de investitii realizate de microintreprinderi,  cu o vechime mai mica de doi ani (Programul „Start”), la care se adauga un alt sprijin orientat catre noile investitii create de tinerii antreprenori, care nu au avut niciodata o companie sau nu au detinut vreo participatie la o societate.

IV. Sprijinirea operatorilor economici din industria prelucrătoare prin ajutoare de stat în valoare de maxim 200.000 euro (ajutoare de minimis), conform HG nr. 1510/2008,  pentru creşterea competitivităţii produselor industriale

V. Ajutoare de stat  pentru agricultură (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale)

10. Sprijinirea incubatoarelor de afaceri

• Pentru anul 2010 s-au alocat 2.9 mil. Lei, iar pentru anul 2011 Guvernul a alocat un buget de 6,15 milioane de lei, dublu fată de anul 2010.
• În decursul acestui an se acordă alocaţii financiare nerambursabile pentru 120 operatori economici, pentru înfiinţarea a 2 noi incubatoare de afaceri, înfiinţarea a 50 noi IMM-uri, crearea a 450 noi locuri de muncă şi incubarea a 100 IMM-uri, din care 30% conduse de femei.

11. Sprijinirea dezvoltării antreprenoriatului prin programul naţional multianual pe perioada 2005-2012 pentru dezvoltarea culturii antreprenoriale în rândul femeilor manager din sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii.

• În anul 2010, au fost alocaţi 600.000 de lei pentru acest program, pentru care 826 de doamne au aplicat online şi 232 au urmat cursul de formare antreprenorială. Rata de absorbţie este de 100 %.

Pentru realizarea Programului se alocă de la bugetul de stat pe anul 2011 suma de 500.000 lei.

12. Sprijinirea comercianţilor şi a serviciilor de piaţă prin Programul de dezvoltare si modernizare a activitătilor de comercializare a produselor si serviciilor de piată.

• În anul 2010, au fost alocaţi 5 milioane de lei pentru acest program, iar 1793 de societăţi au aplicat online cu 188 de proiecte. 117 de contracte au fost încheiate. Rata de absorbţie este de 98 %.
• Pentru anul 2011 Guvernul a alocat un buget de 7  milioane de lei, cu 40% mai mare fată de anul 2010.
• Programul pe 2011 va fi demarat la sfarsitul lunii martie inceputul lunii aprilie şi vor fi finanţate minim 70 de IMM cu o Alocaţie financiară de 100.000 lei.

13.  Amânarea la plată a obligaţiilor restante ale agenţilor economici afectaţi de criza economico – financiară precum şi acordarea altor înlesniri la plata obligaţiilor fiscale restante.

14.  Incurajarea investiţiilor in retehnologizare prin neimpozitarea profitului reinvestit incepand cu luna octombrie 2009.

Masura s-a aplicat pana la 31 decembrie 2010.

15.  Aplicarea unei cote reduse de TVA de 5% pentru achiziţionarea unei locuinţe sociale.

În ciuda modificării regimului TVA, cota redusă de 5% pentru construcţia de locuinţe sociale de până la 120 de metri pătraţi se menţine.

16. Achitarea datoriilor administraţiei centrale şi locale către agenţii economici: facturi restante şi lucrări recepţionate şi nefacturate.

• Guvernul a aprobat actul normativ pentru sprijinirea firmelor care au datorii la stat şi un imprumut de 360 mil. Euro catre autoritatile locale in vederea achitarii obligatiilor restante catre diversi agenti economici furnizori de bunuri, servicii si lucrari.
• A fost aprobata suplimentarea bugetului Ministerului Transporturilor si Infrastructurii cu 593 mil. lei din Fondul de Rezerva al Guvernului pentru plata arieratelor inregistrate la nivelul operatorilor economici.
• Prin Ordonanţa Guvernului 18/2010, au fost alocate 2.960.000 mii lei pentru suplimentarea fondurilor bugetului Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate.

17. Introducerea de facilitati si simplificari fiscale

II. ALTE MASURI CU IMPACT ASUPRA MEDIULUI DE AFACERI

1.  Eliminarea impozitului minim

2. Reducerea poverii fiscale pentru debitele restante

3.  Monitorizarea absorbţiei fondurilor europene

4. Majorarea plafonului maxim de acordare a prefinanţării către beneficiari

5. Simplificarea mecanismelor birocratice

6. Salarizarea unitară

7. Măsuri în domeniul pensiilor

8. Adoptarea celor patru coduri, din domeniul justiţiei.

9.  Descentralizarea în domeniul sănătăţii, educaţiei şi administraţiei publice locale

10. Implementarea Legii Parteneriatului Public – Privat

11. Elaborarea Codului de Dialog Social

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Un drept, al meu, la replică

Vrem o societate mai bună, vrem o clasă politică mai curată… Vrem, aș adăuga eu, și o presă curată. Cum să construim dacă mesajele noastre fie nu ajung, fie sunt transmise alterat? Spui una, citești alta. Te întrebi ce interese au ziarele? De ce ar întreține un scandal inexistent? De ce eu spun „chiar îmi convine să fim doi responsabili pe Colegiul 10, că e mult de muncă” și citesc că Maria Stavrositu nu vrea în bancă cu Banias???? Redau mai jos dreptul la replică referitor la articolul:
„Împart responsabilitatea Colegiului 10

Stavrositu nu vrea cu Banias în „bancă”, publicat în Ziua de Constanța pe 5 aprilie 2011.

Articolul spune că “Maria Stavrositu nu este mulţumită de faptul că împarte responsabilitatea Colegiului uninominal nr. 10, care a trimis-o în Parlament, cu senatorul Mircea Banias”.

Reporterul ziarului Ziua de Constanța, prezent la conferința de presă organizată în ziua de 4 aprilie 2011 la sediul Organizației Municipale PDL Constanța, a redat alterat declarațiile mele, schimbându-le total sensul.

De aceea redau integral spusele mele, înregistrate de toți reporterii prezenți în sală.

“- Pe colegiul 10 este foarte bine, pe Colegiul 9 nu pot fi doi responsabili. Ceea ce vreau să vă spun este că eu am colaborat foarte bine cu domnul Banias înainte să fie președinte și sper că vom colabora foarte bine.
– În ce relații sunteți?
– Nu suntem în relații rele. Mai lăsați-mi timp să vă spun că suntem în relații bune. Sunt convinsă că vom colabora foarte bine pentru organizarea pe Colegiul 10.
Pe Colegiul 10 chiar mă ajută să fie și domnul Banias pentru că sunt destule acțiuni care necesită suport logistic și financiar iar dacă suntem doi cu atât mai bine. Nu pot decât să mă bucur. Îmi amintesc cât de bine colaboram când comunicam foarte des. E o ocazie să și comunicăm mai des.”

Reproduc aici un articol din ziarul Timpul din 1877 al marelui nostru Român Mihai Eminescu.

Ce caută aceste elemente nesănatoase în viaţa publică a statului? Ce caută aceşti oameni care pe calea statului voiesc să câştige avere şi onori, pe când statul nu este nicaieri altceva decât organizarea cea mai simplă posibilă a nevoilor omeneşti? Ce sunt aceste păpuşi care doresc a trai fără muncă, fără ştiinţă, fără avere moştenită, cumulând câte trei, patru însărcinări publice dintre care n-ar putea să împlinească nici pe una în deplina conştiinţă? Ce căuta d. X profesor de universitate, care nu ştie a scrie un şir de limbă românească, care n-are atâtea cunoştinţe pozitive pe câte are un învăţător de clase primare din ţările vecine şi care, cu toate acestea, pretinde a fi mare politic şi om de stat?
Ce caută? Vom spune noi ce caută.
Legile noastre sunt străine; ele sunt făcute pentru un stadiu de evoluţiune socială care în Franţa a fost, la noi n-a fost încă. Am facut strane în biserica naţionalităţii noastre, neavând destui notabili pentru ele, am durat scaune care trebuiau umplute. Nefiind oameni vrednici, care să constituie clasa de mijloc, le-au umplut caraghioşii şi haimanalele, oamenii a caror muncă şi inteligenţă nu plăteşte un ban roşu, stârpiturile, plebea intelectuală şi morală. Arionii de tot soiul, oamenii care riscă tot pentru că n-au ce pierde, tot ce-i mai de rând şi mai înjosit în oraşele poporului românesc. Căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizaţii deosebite: cea slavă, cea occidentală şi cea asiatică şi toate lepădăturile Orientului şi Occidentului, greceşti, jidoveşti, bulgareşti, se grămădesc în oraşele noastre, iar copiii acestor lepădături sunt liberalii noştri. Şi, când loveşti în ei, zic că loveşti în tot ce-i românesc şi că esti rău român…
Liberalii sunt smântâna şi temeiul României, noi suntem nişte rămăşiţe din vechile populaţiuni autohtone, care nu merită să fie băgate în seamă. De! iertaţi-ne, boieri Arioneşti şi Caradeşti, că ni s-a părut şi nouă, biet, că trăim în ţara noastră şi avem de zis o vorbă. Iertaţi-ne pentru că nu băgasem de seamă că suntem în Bulgaria, iertaţi-ne apoi că n-am voit să ne batem pentru bieţii greci şi bulgari.
Dar acum, de ne veţi fi iertat sau nu, să stăm de vorbă gospodăreşte şi să vă întrebăm ce poftiţi d-voastră? Şi, ca să ştim că aveţi dreptul de a pretinde, să întrebăm ce produceţi? Arătaţi-ne în Adunările d-voastră pe reprezentanţii capitaliilor şi fabricelor mari, pe reprezentanţii clasei de mijloc care să se deosebească de fabrica de mofturi ale „Telegrafului”, şi ale „Românului” şi de fabrica d-voastră de palavre din Dealul Mitropoliei?…
Ciudată ţară, într-adevăr! Pe cei mai mulţi din aceşti domni statul i-a crescut, adică i-a hranit prin internate, ca după aceea să-şi câştige, printr-un meşteşug cinstit, pâinea de toate zilele.
Dar statul a ajuns la un rezultat cu totul contrar. Dupa ce aceşti domni şi-au mântuit aşa-numitele studii, vin iar la stat şi cer să-i căpătuiască, adică să-i hrănească până la sfârşitul vieţii. Dar nu-i numai atâta.
Domnia lor vor să facă pe boierii. 3–4–500 de franci pe lună nu-i liniştesc şi nu-i fac să se puie pe muncă pentru a deveni folositori naţiei de pe spinarea căreia trăiesc. Sunt născuţi pentru lucruri mai înalte, pentru deputăţii, ministerii, ambasade, catedre de universitate, scaune în Academie, tot lucruri mari la care cinstiţii lor părinţi, care vindeau bragă şi rahat cu apă rece sau umblau cu patrafirul şi sfistocul din casă-n casă, nici nu visaseră şi nici n-aveau dreptul să viseze, căci nu dăduseră naştere unor feţi-frumoşi cu stele-n frunte, ci unor băieţi groşi la ceafă şi târzii la minte, de rând, adesea foarte de rând.
Căci, din două una: sau aceşti oameni sunt toţi genii şi, prin „calitatea” muncii lor intelectuale, merită locul pe care-l ocupă, sau, neproducând nici o valoare, nereprezentând nici un interes general decât pe al stomacului lor propriu, trebuie reîmpinşi în întunericul ce li se cuvine.
Ţărani? Nu sunt. Proprietari nu, învaţaţi nici cât negrul sub unghie, fabricanţi – numai de palavre, meseriaşi nu, breaslă cinstită n-au, ce sunt dar? Uzurpatori, demagogi, capete deşarte, leneşi care trăiesc din sudoarea poporului fără a o compensa prin nimic, ciocoi boieroşi şi fudui, mult mai înfumuraţi decât coborâtorii din neamurile cele mai vechi ale ţării.
De acolo pizma cumplită pe care o nutresc aceste nulităţi pentru orice scânteie de merit adevărat şi goana înverşunată asupra elementelor intelectuale sănătoase ale ţării, pentru ca, în momentul în care s-ar desmetici din beţia lor de cuvinte, s-ar mântui cu domnia demagogilor.
Într-adevăr, cum li s-ar deschide oamenilor ochii când unul le-ar zice: „Ia staţi, oameni buni! Voi plătiţi profesori care nici vă învaţă copiii, nici carte ştiu; plătiţi judecători nedrepţi şi administratori care vă fură, căci nici unuia dintr-înşii nu-i ajunge leafa. Şi aceştia vă ameţesc cu vorbe şi vă îmbată cu apă rece. Apoi ei toţi poruncesc şi nimeni n-ascultă. Nefiind stapân care să-i ţie în frâu, ei îşi fac mendrele şi vă sărăcesc, creându-şi locuri şi locuşoare, deputăţii, primării, comisii şi multe altele pe care voi le plătiţi peşin, pe când ei nu vă dau nimic, absolut nimic în schimb, ci din contră vă mai şi dezbracă, dupa ce voi i-aţi înţolit. N-ar fi mai bine ca să stapânească cei ce n-au nevoie de averile voastre, având pe ale lor proprii? Sau cel puţin oameni care, prin mintea lor bine aşezată, vă plătesc ce voi cheltuiţi cu dânşii?
De aceea, alungaţi turma acestor netrebnici care nu muncesc nimic şi n-au nimic şi vor să trăiască ca oamenii cei mai bogaţi, nu ştiu nimic şi vreau să vă înveţe copiii, şi n-au destulă minte pentru a se economisi pe sine şi voiesc să vă economisească pe voi toţi.
(Din ciclul “Icoane vechi şi icoane nouă”, publicat în “Timpul” – 1877)

Un fel de drept la replica

Dragi prieteni, vreau să fac câteva precizări, în urma unor „informații” apărute în presa locală. Nu în toată, evident. În cea care ne-a obișnuit cu manipularea și știrile date doar pe jumătate pentru ca oamenii să nu mai înțeleagă nimic sau să înțeleagă ce-i mai rău.

Sunt președinte interimar al Organizației Municipale a PDL Constanța, conform unei decizii a Biroului Permanent Național. Conduc împreună cu CODA, Comisia pentru Organizarea și Desfășurarea Alegerilor. CODA este înființată și a avut până acum trei ședințe. Numai CODA poate stabili data alegerilor la municipiu, până atunci treburile se desfășoară normal. Cu decizii statutar luate, cu ședințe…

Restul sunt răutăți, menite să regleze, prin intermediul unor publicații, interese personale sau de grup.

 

Interventie la APCE

Am avut astăzi o intervenție în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei care a stârnit vii dezbateri.
“Privacy and the management of private information on the internet and other online media”, a fost tema acestei zile a ședinței Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.
Intervenția mea:
„În ziua de astăzi, putem spune că fără internet suntem pierduți. Internetul a devenit pentru din ce în ce mai mulți oameni o unealtă de lucru zilnică, fie că vorbim despre comunicare, informare, adunare de date, tranzacții comerciale, bancare, sau altele. E mult mai simplu să apeși un buton și să accesezi ziarele care te interesează sau să obții informația de care ai nevoie. Pe lângă utilizarea „benefică” a datelor de pe internet, apare o problemă. Informațiile toxice, denigrările, dezinformările sau publicarea informațiilor care aduc atingere dreptului la viața privată… sub protecția anonimatului și fără teama de sancțiuni.
În România, dacă astfel de lucruri se spun în media audio-video, Consiliul Național al Audiovizualului poate dispune măsuri de sancționare.
On-line-ul, în schimb, nu este controlat absolut deloc. Pe internet sau în presa on-line apar din ce în ce mai des informații private. Indivizii ar trebui să poată stabili ei înșiși cum își gestionează datele personale. Iar pentru răspândirea lor în spațiul virtual nu este nimeni tras la răspundere.
Așa că se impune o cenzură a datelor care circulă pe internet sau în media on-line. Poate cenzură este un cuvânt prea greu, dar trebuie să fie respectate anumite reguli, dreptul la propria imagine, drepturi respectate de celelalte tipuri de media. Măsurile nu trebuie privite ca blocaje sau interdicții, ele trebuie să vină în completarea fenomenului de dezvoltare a comunicării on-line, în spiritul libertății de exprimare. Altfel, lucrurile vor scăpa de sub control și toată viața noastră privată va fi expusă în mediul virtual. Odată cu noi, persoanele publice, viața întregii noastre familii este afectată în aceeași măsură.
Argumentele în favoarea acestei cenzuri ar fi în principal protejarea copiilor de efectele nocive ale internetului la care se expun încă de la vârste fragede. Un alt argument, exercitarea dreptului la libera exprimare comportă îndatoriri și responsabilități – cel care publică date eronate este responsabil de impactul pe care l-ar putea avea asupra categoriilor sociale ușor influențabile. Cum navigarea pe internet se produce în majoritatea cazurilor sub anonimat, pedepsirea responsabililor este mai dificilă.
Tehnicile de cenzurare pot să includă blocarea temporară sau permanentă a anumitor aplicații sau pot fi folosite filtre care blochează informația, pe baza unor anumite cuvinte-cheie.
De exemplu, un senator al României a inițiat un proiect de lege ce prevede ca patronii de forumuri, site-uri și agenții de știri să asigure un filtru care să oprească orice comentariu indecent sau să interzică accesul utilizatorilor care înjură sau folosesc cuvinte obscene.

Trebuie văzut însă și până unde se merge cu cenzura, pentru a nu se ajunge la abuzuri”.
Dezbaterile stârnite de intervenția mea au pornit de la postările sub protecția anonimatului. Mulți parlamentari au fost de părere că cei care aduc atingere dreptului la propria imagine prin comentariile sau articolele lor pot fi identificați.
Toate propunerile ce vor rezulta în urma dezbaterilor de la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei vor fi luate în calcul pentru reglementările ce vor fi date de Cosiliul Europei în domeniul internetului și al presei on-line.

România mea!

“Sunt constănţean la a treia generaţie … Eu mă simt parte a filonului cultural românesc, fiind cetăţean român de origine aromână, născut şi crescut în Constanţa.
Sunt mândră că sunt român”. Sunt propriile mele cuvinte, scrise pe 26 noiembrie 2008.
Ce vreau să spun cu asta? Nu mi-am dorit niciodată să plec din această țară. Am crezut întotdeauna că avem resursele să facem lucrurile să se miște în așa fel încât să ne fie mai bine tuturor. Nu ne-am așteptat la această criză care ne-a tras înapoi. E criză mondială, trebuie s-o ducem. Sper că lucrurile vor intra, până la urmă, pe un făgaș normal. Ascendent. Nu mai vreau să mă întâlnesc cu prieteni care îmi spun că sunt în căutare de soluții de evadare. Unii, oameni de afaceri, se descurcă greu din cauza crizei, a birocrației, a frânelor de tot felul, inclusiv a abuzurilor politicienilor… Alții, care au cât de cât afaceri de succes, sunt nemulțumiți de umilințele la care sunt supuși în țara lor.
Am ajuns astăzi într-o Românie pe care n-o cunosc și nu mi-o doresc. O Românie în care vameșii se îmbogățesc peste noapte, în care vameșii își permit să cumpere un post de conducere cu sute de mii de euro, în care vameșii au vile imense și terenuri și bijuterii și în care doctorii și profesorii trăiesc cel puțin modest, cu niște salarii de mizerie. Ei sunt cei care ne salvează viața, respectiv cei care ne pregătesc copiii pentru viață. Aici ar putea fi comentarii despre șpagă și banii pentru meditații. Vin și spun că și eu aș da bani dacă viața mea ar fi în mâinile unui doctor care tocmai și-a primit fluturașul cu un salariu de 1400 de lei. Condiționarea actului medical este cu totul altă poveste, care nu are scuză și e condamnabilă. Cât despre meditații, ce să mai vorbim…
Acțiunile din vămi se vor un semnal de intrare în normalitate. Oamenii cu care stau de vorbă au îndoieli în privința finalității lor. Trebuie duse până la capăt, în toate zonele bănuite de corupție: Garda Financiară, alte instituții de control, administrație … pentru a nu-și pierde încrederea.
România mea este țara în care doctorii și profesorii se pot duce cu capul sus la muncă, cu plăcere, cu seninătate, pentru că nu trebuie să-și facă griji pentru a doua zi.
România mea este țara în care salariile sunt clar ierarhizate, după merite și riscuri și nivelul de pregătire și școlarizare.
România mea este țara unde pensionarii își trăiesc liniștiți bătrânețile, nu numărându-și bănuții și împărțindu-i pe zile, pentru ceai și pâine, să ajungă până la următoarea pensie.
România mea este țara în care nu trebuie să dai ceva ca femeia de la ghișeu să te bage în seamă sau să nu i se pară că îți face un serviciu când ea chiar este la serviciu.
România mea este țara din care nu ți-e rușine să mergi peste hotare.
România mea este țara în care nu-ți este frică să ieși noapte pe stradă, nu-ți este frică să nu intre peste tine hoții în casă.
Asta-i România mea și sper că așa va fi, că acolo vom reuși s-o ducem. Sper de dragul copiilor mei.